3.138.700 de cetățeni români cu vârste între 15 și 64 de ani aveau, în 2018, rezidența în statele membre ale Uniunii Europene sau membre EFTA (Elveția, Norvegia, Islanda și Liechtenstein). Datele au fost strânse de Eurostat.
Institutul european mai arată că față de 2017, numărul românilor aflați în țări din interiorul UE a crescut cu 206.200. Practic, în UE, România a fost părăsită de cei mai mulți oameni. Pe următorul loc este Italia (migrație de 72.500 de cetățeni), Bulgaria (46.900) și Grecia (39.100).
În vara acestui an, fostul Minister al Românilor de Pretutindeni anunța că aproximativ 9,7 milioane de români sunt plecați în afara granițelor.
Datele oficiale anunțate făceau distincția între românii din comunitățile istorice, cum ar fi cei din Republica Moldova, Serbia, Ucraina, și, într-o categorie separată, sunt incluși românii care au emigrat și care constituie diaspora. Astfel, din totalul de 9,7 milioane de români de peste granițe, 5,6 milioane sunt în diaspora. Sursa acestor date este reprezentată de misiunile diplomatice ale României.
Ministrul PSD de atunci, Natalia Intotero, spunea că românii care au emigrat s-ar întoarce dacă s-ar îmbunătăți infrastructura din România – drumuri, autostrăzi, spitale, investiţia şi existenţa unor condiţii decente în sănătate şi existenţa şcolilor.
Un studiu finanțat de Ministerul de Externe releva faptul că numărul emigranților români din spațiul Europei Occidentale plasează România pe locul al cincilea în lume, raportat la numărul total al populației.
Raportul, realizat de Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică, arată că în 2015–2016, cel puțin 17% din totalul populației născute în România trăia în țările membre ale acestei oraganizații.
Raportul mai arăta și că aproape un sfert dintre români care trăiesc în țară au spus că ar emigra permanent dacă ar avea ocazia. Mai mult, tinerii cu vârste între 15 și 24 de ani au spus că intenționează să plece din țară.
OECDE este o organizație internațională a națiunilor dezvoltate care acceptă principiile democrației reprezentative și a economiei de piață libere.
