Consiliul Europei lucrează la un cadru legislativ pentru cei din diaspora, care să fie aplicat la nivel pan-european.
Președintele organizației „Europeni în întreaga lume”, Pierre-Yves le Borgn, fost parlamentar reprezentant al diasporei în Franța, a declarat într-un interviu pentru Europa Liberă că scopul final al acestui proiect este „cetățenia europeană”.
„Acest cadru legislativ poate conferi mai multe sau mai puține puteri diasporei. Portugalia dă cel mai bun exemplu. Când revoluția s-a produs în 1974, a fost înființat un secretariat de stat pentru diaspora.
Au urmat acest exemplu italienii, apoi francezii, apoi românii etc. S-a ajuns până într-acolo încât, de exemplu, în Germania în cadrul consiliilor locale există Consiliul diasporei. Acestea sunt exemple în care vocea diasporei s-a făcut auzită.
Care este scopul final? Cetățenia europeană. Politicile privind diaspora trebuie să constituie un suport în marele proiect al cetățeniei europene, în cadrul căruia Consiliul Europei și UE trebuie să își unească forțele”, a declarat Pierre-Yves le Borgn, pentru Europa Liberă.
Acesta mai spune că pune presiune pentru elaborarea unui set minim de standarde comune la nivelul tuturor statelor membre ale Consiliului Europei, „în timp ce la nivel ministerial să se înființeze o structură care să asculte punctele de vedere ale diasporei”. De asemenea, mai cere ca în parlamentele țărilor să existe un număr de reprezentanți ai diasporei.
Între timp, în România se lucrează la o lege de repatriere a românilor. Inițiatorul „Legii repatrierii”, așa cum a fost denumită, este parlamentarul PSD Ilan Laufer, fost ministru. Acesta propune programul „Prima Casă Diaspora”, prin care românii care se întorc în țară să primească un credit imobiliar fără să fie nevoiți să prezinte cu o adeverință de venit din România.
De asemenea, în lege se mai propun programe speciale de After School „pentru redobândirea culturii și limbii române pentru copii”. O altă măsură este aceea de a se deconta două bilete de avion dus-întors, folosite la repatriere. În proiectul legislativ se mai specifică și faptul că vor fi șterse datoriile fiscale ale celor care se restabilesc în România.
