Într-o societate în care echitatea și transparența în sectorul public sunt esențiale pentru încrederea cetățenilor, salariile uriașe ale unor funcționari la stat devin subiect de dezbatere intensă. Recent, aleșii din opoziție au pus în discuție salariile considerabile ale șefilor de regii, autorități și instituții, care în unele cazuri ajung chiar și la zeci de mii de euro pe lună, depășind cu mult veniturile președintelui țării.
O nouă inițiativă legislativă
Deputații USR au depus în Parlament un proiect de lege care propune ca niciun salariu de la stat să nu fie mai mare decât cel al președintelui țării, conform stirileprotv.ro. Această inițiativă vine în contextul descoperirii unor venituri de neimaginat pentru unele poziții în cadrul instituțiilor de stat, precum a fost cazul unui director de institut național de cercetare și dezvoltare în silvicultură, care a câștigat 36.000 de euro net pe lună în 2020.
Topul salariilor la stat
Printre cele mai mari salarii din sectorul public se numără cel al guvernatorului Băncii Naționale a României, Mugur Isărescu, care câștigă peste 80.000 de lei pe lună, și președintele Autorității de Supraveghere Financiară, Nicu Marcu, cu un venit de peste 60.000 de lei pe lună. Chiar și președintele Curții Constituționale și șeful serviciului de pază și protecție au salarii semnificativ mai mari decât președintele României.
De ce este necesară plafonarea?
Inițiativa de plafonare a salariilor la stat își propune să aducă un echilibru între remunerația funcționarilor publici și performanța acestora. Deși unii critici susțin că reducerea salariilor ar putea descuraja profesioniștii talentați să lucreze pentru stat, alții argumentează că există mulți candidați calificați care ar fi dispuși să ocupe aceste posturi, chiar și pentru salarii mai modeste.
Reacții și Perspective
Inițiativa USR a stârnit reacții mixte atât în rândul politicienilor, cât și al specialiștilor în recrutare. În timp ce unii văd în această propunere o oportunitate de a reevalua criteriile de remunerare în sectorul public, alții sunt sceptici cu privire la impactul pe care îl va avea asupra calității administrației.
Deși Senatul a respins inițiativa, aceasta urmează să fie dezbătută și votată în Camera Deputaților, care este forul decizional. Indiferent de rezultat, discuția despre plafonarea salariilor la stat rămâne un subiect relevant pentru societatea românească, reflectând tensiunile dintre nevoia de echitate și necesitatea de a atrage profesioniști de top în serviciul public.
