Romani celebri in lume: Ioan Cantacuzino este una din personalitatile stiintifice ale tarii noastre, iar descoperirile sau au avut o importanta majora in tratamentul holerei, tifosului epidemic si atuberculozei.
De numele sau se leaga inceputul medicinii experimentale romanesti, fiind si fondator al scolii de microbiologie. Astazi, Institutul National de Cercetare Dezvoltare pentru Microbiologie si Imunologie ii poarta numele.
Romani celebri in lume: Ioan Cantacuzino, primii ani din viata
Tatal sau, juristul Ion Cantacuzino, a fost ministru sub domnia lui Alexandru Ion Cuza, iar mama sa, Maria Cantacuzino, nascuta Mavros, a jucat un rol important in societatea bucuresteana de la sfarsitul secolului trecut. De la varsta de opt ani a inceput sa invete latineste, de la noua ani greaca veche, apoi franceza si germana. La 16 ani a fost trimis la Paris pentru studiile liceale, iar dupa obtinerea bacalaureatului, in 1882, s-a inscris la Facultatea de Litere, devenind licentiat in filozofie in 1885.
In toamna anului 1886, s-a inscris la Facultatea de Stiinte din Paris, iar in 1887 la cea de Medicina unde a urmat cursurile, lucrarile practice si stagiile spitalicesti. Pana in 1891 a frecventat in paralel cursurile celor doua facultati, lucrand si in cadrul mai multor spitale pariziene. Si-a luat licenta in stiinte naturale in 1891, odata cu compatriotul sau, Emil Racovita, de care a fost legat printr-o stransa prietenie.
Romani celebri in lume: Ioan Cantacuzino si lega sanitara care a ajuns sa ii poarte numele
In 1894 a fost numit profesor suplinitor de morfologie animala la Facultatea de stiinte din Iasi, unde ramane pana in 1896, cand se casatoreste cu Elena Bals. La 38 de ani Ion Cantacuzino este numit profesor la Bucuresti, unde se crease o catedra de medicina experimentala in cadrul Facultatii de Medicina. In 1908 este numit director general al Serviciului sanitar, post pe care-l accepta pentru a incerca sa indrepte starea deplorabila a sanatatii populatiei, izvorata atat din conditiile economice precare, cat si din lipsa unei solicitudini reale a conducatorilor fata de problemele de asistenta sociala si sanitara. Activitatea sa in acest domeniu a culminat cu Legea sanitara din 1910, care-i poarta numele.
Romani celebri in lume: Ioan Cantacuzino a tratat trupele romanesti trimise in razboi, de holera
In 1912, profesorul Cantacuzino a trimis o echipa de medici in frunte cu C. Ionescu-Mihaiesti sa studieze epidemia de holera din Bulgaria. Rezultatele acestei masuri de prevedere au constat in culegerea unor date importante din punct de vedere epidemiologic si microbiologic. S-au adus tulpini de vibrioni holerici si s-au facut preparative pentru productia rapida de vaccin antiholeric in cantitati mari, prin punerea la punct a metodelor de cultura in masa, in baloane mari. In 1913, in timpul campaniei din Bulgaria, trupele romane s-au contaminat cu holera. Profesorul Cantacuzino, desemnat sa ia masurile de oprire a epidemiei, a dispus vaccinarea in plin mediu epidemic a trupelor cu vaccinul preparat din tulpinile izolate chiar in Bulgaria. Aplicarea acestei vaccinari antiholerice, efectuata pentru prima oara in analele epidemiologice pe un numar foarte mare de indivizi, a fost descrisa intr-un articol scris de insusi prof. I. Cantacuzino, aparut in 1920 in Analele Institutului Pasteur, potrivit bzi.ro
Un alt vaccin a carui preparare pusa la punct sub conducerea profesorului Cantacuzino a fost cel antitifoparatific. Aplicarea lui in armata activa a avut ca efect diminuarea impresionanta a numarului de imbolnaviti.
In 1921 se infiinteaza “Institutul de seruri si vaccinuri”, astazi “Institutul de microbiologie, parazitologie si epidemiologie “Dr. I. Cantacuzino”.
Profesorul Cantacuzino se stinge din viata in 1934, in urma unei bronhopneumonii.
